Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (V)

legionar Statul Naţional Legionar – 6 septembrie 1940 – 22 ianuarie 1941

În cele 138 de zile de conducere ministerială a generalului Ion Antonescu – Horia Sima, au fost desfăşurate numeroase acţiuni, în principal cu caracter politic, cu consecinţe neclarificate până în prezent, acţiuni din care fac parte şi următoarele :

1 – Formaţiunile politice au făcut presiuni asupra guvernului Antonescu să nu convoace alegeri şi prin urmare acestă problemă a fost amânată sine die (29-102), rămânând necunoscute:

partidele politice ale căror conducători au făcut asemenea intervenţii, după abdicarea regelui Carol II şi motivarea acestora ;

intervenţiile lui Horia Sima pentru organizarea alegerilor ;

poziţia şefului statului, Ion Antonescu faţă de necesitatea acestor acţiuni electorale, pentru a fi avută în vedere voinţa oficială a poporului român.

2 – Mişcarea Legionară s-a îndepărtat de germani din cauza următoarelor reacţii politice:

– prima cauză a fost generată de al doilea Arbitraj de la Viena, a cărei contestaţie a fost foarte aproare să fie transformată într-o rezistenţă armată împotriva mutilării teritoriale;

– al doilea motiv a fost oferit de lupta dusă împotriva germanizării economiei româneşti;

– iar al treilea, a fost provocat de atitudinea antihegemonistă adoptată în această împrejurare (29-103) rămânând până în prezent necunoscute informaţii oficiale şi pentru:

efectivele organizate pentru blocarea intrării vecinilor pe teritoriul ţării noastre şi motivarea neîndeplinirii programului respectiv;

acţiunile întreprinse împotriva germanizării economiei româneşti şi rezultatele obţinute;

conţinutul atitudinii potrivnice hegemoniei germane în ţara noastră.

3 – În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, în închisoarea Jilava, au fost executaţi 64 deţiniţi politici, de către formaţia legionară care făcea lucrări pentru extragerea corpurilor lui Codreanu şi ale camarazilor săi, îngropaţi sub mai multe straturi de ciment, după uciderea din octombrie 1938 (34-292), execuţii pentru care au rămas necunoscute:

lista nominală a celor arestaţi, funcţiile deţinute şi faptele săvârşite de aceştia împotriva legionarilor;

motivarea tergiversării cercetării, anchetării şi judecarea celor executaţi în noaptea respectivă;

lista legionarilor care au executat prin împuşcare pe deţinuţii respectivi, motivarea acţiunii şi soarta acestora după schimbarea formei statului nostru.

4 – În toamna anului 1940, semănăturile s-au realizat pe o siprafaţă de 2.389.000 ha, faţă de numai 1.660.000 în anul 1939, sporul fiind de 39%. Pregătirea ogoarelor pentru însămânţările de primăvară au însemnat alte 1.300.000 ha. Acest rezultat excepţional în agricultură s-a datorat prefecţilor legionari şi organizaţiilor politice care aveau ramificaţii până la ultimul cătun (32-116).

Nici pentru producţia obţinută în anul 1941 nu există înformaţii oficiale privind :

volumul producţiei de cereale :

volumul cerealelor cumpărate de la stat de la producători ;

cantitatea de cereale cumpărată de negustori.

5 – Cel dintâi decret de expropriere rurală a bunurilor evreieşti, a fost cel din 5 octombrie 1940 şi se referă precumpănitor la terenuri agricole şi la despăgubirea celor expropiaţi (32-102), operaţiune politică pentru care nu au fost publicate oficial informaţii pentru :

suprafeţele de teren agricol expropiate, pe feluri şi pe judeţe ;

inventarul viu sau mort, stocurile de cereale şi nutreţuri aflate pe aceste proprietăţi care au trecut în patrimoniul statului, pe localităţi ;

volumul despăgubirilor acordate foştilor proprietari ;

efectivele de arendaşi eliminate din circuitul rural.

6 – Cu decretul din 17 noiembrie 1940, au fost expropiate de la evrei, persoane fizice sau societăţi, şi propietăţile :

– pădurile împreună cu toate construcţiile, uneltele, liniile ferate, etc;

– morile de orice fel, situate chiar şi în oraşe ;

– pivele şi teascurile ţărăneşti în ulei ;

– pivele ţărăneşti de postav, în comunele rurale şi suburbane, împreună cu terenul, inventarul viu sau mort şi toate stocurile de produse şi materii prime ;

– industriile forestiere, cu toate construcţiile, teren, instalaţii, etc (32-102), neexistând informaţii oficiale, nici pentru :

suprafeţele de pădure expropiate, pe judeţe ;

numărul morilor expropiate, pe judeţe ;

numărul pivelor şi teascurilor ţărăneşti trecute la stat, pe judeţe;

numărul industriilor forestiere expropiate, pe judeţe ;

volumul despăgubirilor acordate foştilor proprietari pentru cele cinci categorii de expropiaţi, şi numărul proprietarilor, pe judeţe.

7 – Printr-un decret emis la 4 decembrie 1940 au fost expropriate vapoarele care au aparţinut evreilor (51-279), acţiune pentru care au rămas necunoscute:

numărul total al navelor din proprietatea evreiască care au fost trecute în patrimoniul statului ;

valoarea totală a despăgubirilor acordate foştilor proprietari pentru aceste nave ;

situaţia fizică şi juridică a acestor nave la sfârşitul lunii august 1944.

8 – În perioada septembrie – decembrie 1940, veniturile statului au depăşit cheltuielile cu 5.774.000.000 lei, din care o mică parte a provenit din desconcentrările ordonate de Ministrul Armatei la 15 noiembrie 1940 (32-113), rezultate financiare pentru care nu au fost publicate oficial :

volumul fondurilor secrete folosite în anul 1940 de regimul carlist şi obiectivele realizate ;

volumul aceloraşi fonduri folosite în perioada septembrie-decembrie 1940 de noul regim şi obiectivele realizate;

volumul vechilor datorii încasate de la marile societăţi industriale şi comerciale, cu nominalizarea acestora;

9 – După cutremurul din 7 noiembrie 1940, a fost înfiinţată organizaţia « Munca Legionară » sub conducerea profesorului Constantin Stoicănescu, organizaţie care până la sfârşitul anului a reuşit să îndeplinească următoarele obiective mai însemnate :

– construirea a 300 sute de case din lemn care au fost puse la dispoziţia unor sinistraţi din capitală în mod gratuit ;

– în comuna Pătârloagele – Buzău, o echipă de studenţi a construit 17 locuinţe pentru sinistraţi ;

– la Galaţi, Focşani, Tecuci şi alte localităţi lovite de cutremur, au fost înfiinţate tabere de muncă locale care au început să lucreze la transportul dărmăturilor şi la reclădirea gospodăriilor distruse ;

– la 18 noiembrie 1940 a fost înfiinţat un şantier legionar la Panciu, pentru refacerea acestui oraş (32-201).

Despre modul de înlăturare a efectului dezastrului provocat de cutremurul din 7 noiembrie 1940, nu au fost date publicităţii :

contribuţia partidelor politice pentru refacerea gospodăriilor afectate de cutremur ;

aportul adus de organizaţia « Munca Legionară » până la sfârşitul anului 1940 pentru normalizarea vieţii şi activităţii gospodăriilor afectate în cele 7 localităţi menţionate.

10 – În toamna anului 1940, a fost înfiinţată organizaţia « Ajutorul Legionar » pentru distribuirea unor ajutoare de primă necesitate, în special :

– haine şi alimente ;

– înfiinţarea de cantine gratuite în cartiere periferice, la şcoli şi fabrici (34-283), rămânând nepublicate informaţii şi pentru :

modul de asigurare a resurselor folosite de această organizaţie pentru îndeplinirea programului şi volumul lor ;

numărul cantinelor gratuite înfiinţate în cartierele periferice la şcoli şi la fabrici ;

numărul meselor servite în medie zilnică, în perioada de funcţionare a cantinelor ;

situaţia acestor cantine după înlăturarea formei de organizare statală la 23 ianuarie 1941.