Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IV)

Carol_IICarol II, rege şi dictator – 8 iunie 1930 – 5 septembrie 1940

Acordarea funcţiei de rege al României dezmoştenitului principe Carol, la 8 iunie 1930, a reprezentat o posibilitate întrevăzută de către conducerea unor partide, ea fiind necesară pentru slăbirea crizei politice şi a celei economice mondiale în care se afla şi ţara noastră, funcţie supremă în care a funcţionat 3.741 de zile.

Din perioada în care Carol a fost prinţ moştenitor al tronului României, din perioada în care a fost rege şi din perioada când a fost dictator, au rămas multe acţiuni dispuse sau favorizate de regele Carol II, cu consecinţe necunoscute oficial până în prezent, cum a fost:

a – în calitate de prinţ moştenitor, Carol a întreprins şi următoarele acţiuni potrivnice ţării :

1 – Prinţul Carol a adresat o cerere lui Cristescu Plăpumaru, de înscriere în Partidul Social Democrat Român (22-291), nefiind cunoscute :
motivarea înscrierii în partidul respectiv care era potrivnic nevoilor şi tradiţiei române;

activitatea depusă de dânsul în această formaţie politică ;

dacă familia regală a cunoscut această alegere politică făcută de fiul lor, viitorul rege al României.

2 – Părăsirea comenzii Regimentului 8 vânători de munte din Tg. Neamţ, pentru a pleca clandestin la Odessa să oficializeze căsătoria sa, la sfârşitul lunii august 1918 (23-24), rămânând necunoscute:

pe cine a împuternicit prinţul Carol să asigure conducerea regimentului în cauză, în timpul plecării sale din ţără;

cum a fost asigurată trecerea clandestină în Rusia Sovietică şi revenirea în ţară a grupului respectiv;

care a fost aportul regimentului de vânători din Tg. Neamţ, condus de prinţul Carol, la operaţiunile militare duse de armata română împotriva celor germane.

3 – In cursul lunii mai 1919, pentru a nu fi din nou mobilizat în armată şi trimis pe frontul din Ungaria, prinţul Carol a procedat la:
– simularea unui accident de echitaţie ;

– automutilare, împuşcându-se in coapsă (8-246) fără a fi date publicităţii:

instituţiile statului şi conducătorii acestora care au confirmat normalitatea faptelor de mai sus autoprovocate de prinţul Carol ;

poziţia regelui Ferdinand faţă de acţiunile personale ale fiului său, moştenitorul tronului României.

4 – În perioada 22 decembrie 1925 – 5 iunie 1930, prinţul Carol a părăsit ţara, soţia şi copilui, şi a renunţat la rangul de moştenitor al tronului regal al României, pentru a trăi alături de Elena Lupescu în Franţa şi Italia, rămânând necunoscute:

activitatea desfăşurată de prinţul Carol după căsătoria sa cu Elena a Greciei (10.05.1921) şi până la data transmiterii renunţării la rolul său regal, adică până la 28 decembrie 1925 ;

activitatea desfăşurată de prinţul Carol alături de Elena Lupescu în străinătate şi sursa de venituri a acestora (24) ;

acţiunile întreprinse de prinţul Carol, pentru România, în perioada de părăsire a ţării.