A intrat Romania in Primul Razboi Mondial cu un spion german in fruntea Armatei?

zottuSeful Marelui Cartier General al Armatei Romane murea misterios la 12 noiembrie 1916, la doar cateva luni de la intrarea tarii in razboi. Generalul Vasile Zottu a detinut formal comanda Armatei Romane in aceasta perioada si a raspuns de elaborarea ipotezelor de razboi si a planului de campanie pentru anul 1916. Tehnic, insa, atributiunile de sef al Marelui Cartier General erau indeplinite de un subordonat al lui Zottu, generalul Dumitru Iliescu.

Scurta biografie

Vasile Zottu s-a nascut la Bucuresti in data de 14 noiembrie 1853. Dupa absolvirea scolii de ofiteri, participa la Razboiul de Independenta comandand un pluton din Compania 3 Geniu.

Activeaza, apoi, in Batalionul de Geniu pana in ianuarie 1879, cand e mutat la Regimentul 2 Linie. Ajunge sef al sectiei II din marele Stat Major, comandant al Scolii de Infanterie si Cavalerie.

Intre 18 noiembrie 1911 – 31 martie 1914 este comandant al “Cetatii Bucuresti” dupa ce indeplinise o scurta perioada (31 martie – 18 noiembrie 1911) functia de sef al Marelui Stat Major.

O decizie controversata

Comandantul Armatei Romane era, conform Constitutiei, Regele. Regele Ferdinand conducea Armata in timpul razboiului prin intermediul Marelui Cartier General – care era, de fapt, Marele Stat Major mobilizat.

De la data de 1 aprilie 1914, seful MStM era generalul de divizie Vasile Zottu, numit printr-o decizie controversata: la data respectiva a fost trecut in rezerva pentru limita de varsta si, in aceeasi zi, a fost concentrat si numit sef al MStM.

Desi era seful Marelui Cartier General, generalul Zottu nu a condus decat cu numele operatiunile Armatei.

Lista lui Gunther

Dupa cum am mai relatat, in perioada celor doi ani de neutralitate a Romaniei, s-a purtat un adevarat razboi invizibil de cumparare a personalitatilor pentru a sprijini una din cauze. Atat Antanta – Anglia, Franta, Rusia – cat si Puterile Centrale – Germania, Austro-Ungaria – plateau bani buni pentru ca ziaristii, scriitorii, politicienii sa imbratiseze una dintre tabere.

In acest context, autoritatile descopera un recrutor german – un anume Gunther (sau Guenther) pe lista caruia se aflau intre Constantin Mile (ziarele Adevarul, Dimineata), Ioan Slavici (ziarul Minerva), Tudor Arghezi, Gala Galaction, Matei Caragiale si numele lui Vasile Zottu, seful Marelui Stat Major.

O sinucidere si o greseala strategica

La 12 noiembrie 1916 [Vasile Zottu] s-a sinucis în locuinta sa din Bucuresti, din strada N. Golescu nr. 15. Motivele acestui gest neobisnuit sunt controversate în istoriografia românã. Radu R. Rosetti scrie cã generalul Zottu era „un om de bine, cu simtãmântul onoarei foarte dezvoltat, cum a dovedit si prin sinuciderea sa dupã dezastrul de la Turtucaia”.

Generalul Zottu a fost însã bãnuit cã, prin unele activitãti ale sale, ar fi favorizat transmiterea cãtre inamic a Planului de campanie al armatei române.

De altfel, numele sãu a apãrut pe celebra „listã a lui Günther”, alãturi de ale celor care au colaborat cu Puterile Centrale. Sinuciderea ar fi fost determinatã de respectivele acuzatii.

Informat de aceste scurgeri de informatii, prim-ministrul Ion I. C. Brãtianu l-a pãstrat nominal ca sef al Marelui Stat Major, pentru a nu avea neplãceri cu Puterile Centrale, dar a însãrcinat o altã persoanã, respectiv pe generalul Dumitru Iliescu, cu pregãtirea armatei pentru rãzboi.

Oricum, generalul Vasile Zottu era „vãdit nepotrivit pentru un loc de asa mare rãspundere”. Numirea si, mai ales, mentinerea cu atributii pur nominale în fruntea celui mai înalt comandament în vremuri atât de frãmântate pentru tarã a constituit o mare gresealã.

România a intrat, practic, în Primul Rãzboi Mondial fãrã sef al Marelui Stat Major, iar pregãtirea armatei pentru acest mare examen a fost încredintatã generalului Dumitru Iliescu, subsef al acestui organism. Sursa